- a fi de brâu cu cineva
- to be hand and glover togetherto row in the same boat.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
a fi de brâu cu cineva
Look at other dictionaries:
poală — POÁLĂ, poale, s.f. I. 1. Partea de jos a unui veşmânt femeiesc sau a unor obiecte de îmbrăcăminte (încheiate în faţă); tivitură a unui obiect de îmbrăcăminte; partea de la talie în jos, mai larga, a unor veşminte; (pop.) fustă. ♢ loc. adv. La… … Dicționar Român
sta — STA, stau, vb. I. intranz. I. 1. (Despre oameni şi animale) A se opri din mers, a rămâne pe loc; a se întrerupe dintr o acţiune, dintr o mişcare, dintr o activitate etc.; (despre aparate, mecanisme, dispozitive) a se opri din funcţionare, a nu… … Dicționar Român
mijloc — MÍJLOC, (I 2) mijlocuri, (II) mijloace, s.n. I. 1. Punct care se găseşte la egală depărtare de două extreme; centru; loc aflat în interiorul unui spaţiu, la oarecare distanţă de margine. ♢ loc. adj. De mijloc = situat între limita superioară şi… … Dicționar Român
chingă — CHÍNGĂ, chingi, s.f. 1. Fâşie de piele sau de ţesătură de cânepă, cu care se fixează şaua pe cal. ♢ expr. A strânge (pe cineva) în chingi = a constrânge, a lua din scurt (pe cineva). A slăbi (pe cineva) din chingi = a lăsa (pe cineva) mai liber.… … Dicționar Român
spânzura — SPÂNZURÁ, spấnzur, vb. I. 1. tranz. A omorî, a executa pe cineva (în urma unei condamnări) prin strangulare, cu ajutorul spânzurătorii (2). ♢ expr. (absol.) A tăia şi a spânzura, se spune despre o persoană care abuzează în mod nelimitat de… … Dicționar Român
talie — TÁLIE, talii, s.f. 1. Partea de la mijloc, mai subţire, a corpului omenesc, situată deasupra şoldurilor; mijloc, brâu. ♦ Parte a unei rochii sau a unei haine care îmbracă mijocul; p. ext. corsaj. ♢ loc. adj. şi adv. În talie = îmbrăcat numai în… … Dicționar Român
încinge — ÎNCÍNGE1, încíng, vb. III. 1. refl. (Despre foc) A arde cu flacără mare, a se aprinde bine. ♢ tranz. fact. El încinge focul. 2. refl. şi tranz. A (se) înfierbânta, a (se) încălzi tare. ♦ tranz. fig. (Despre un sentiment, o pasiune) A cuprinde, a… … Dicționar Român
şedea — ŞEDEÁ, şed, vb. II. intranz. 1. A se afla aşezat pe ceva; a sta jos. ♢ expr. A şedea (ca) pe ghimpi (sau pe foc, pe ace) = a fi nerăbdător şi îngrijorat; a fi grăbit să plece. A şedea pe comoară = a fi foarte bogat şi zgârcit. 2. A lua loc, a se… … Dicționar Român
plăcintă — PLĂCÍNTĂ, plăcinte, s.f. 1. Preparat de patiserie făcut din foi de aluat între care se pune o umplutură de brânză, de carne, de fructe etc. ♢ expr. A i veni (sau a i pregăti) (cuiva) o plăcintă = a i veni (sau a i pregăti) cuiva o surpriză… … Dicționar Român
curea — CUREÁ, curele, s.f. 1. Fâşie lungă din piele, cânepă, material plastic etc.; spec. o astfel de fâşie folosită ca cingătoare. ♢ expr. A l ţine (pe cineva) cureaua (sau curelele) = a avea curaj; a cuteza; a fi în stare (să...). 2. (În sintagma)… … Dicționar Român
lingură — LÍNGURĂ, linguri, s.f. I. 1. Obiect de metal sau de lemn pentru uzul casnic, alcătuit dintr o parte ovală scobită şi dintr o coadă. ♢ expr. (fam.) A atârna (sau a pune, a lega cuiva) lingurile de gât (sau în, de brâu) = a lăsa pe cineva nemâncat… … Dicționar Român
